sunt egoista.si mi-e sila de mine.de ce trebuie sa fiu asa?incerc sa imi gasesc scuze spunand ca egoismul meu se naste din dorinta de a fi cum trebuie pentru cei din jur si de a-i vedea pe altii fericiti.mint!mint cu nerusinare.sunt o egoista mincinoasa.era intr-adevar candva o perioada cand tot ce conta pentru mine era ca cei din jur sa fie fericiti.era o conditie ca eu sa fiu fericita.dintotdeauna mi-a pasat mai mult de altii,iar acum,de vreo luna incoace,nu mai dau doi bani pe altii.doar eu contez.cred ca tot ce am tinut in mine pana acum a rabufnit.si a rabufnit urat si cu consecinte greu de suportat.nimeni nu mi se mai poate destainui pentru ca gandesc ca "ana are destule pe cap deja".ce am?!nu am nimic.am probleme inventate de mine.ceva cu care sa imi ocup timpul.nu e asa?spuneti-mi ca sunt inventiile mele,spuneti-mi ca o sa treaca.ajutati-ma sa treaca.spuneti-mi problemele voastre,iar eu voi uita de ale mele.iar daca nu voi uita,voi face loc in mintea mea si pentru ale voastre.pot sa fac asta!ma credeti,da?chiar pot sa ascult si sa imi pese si de altii.puteam sa fac asta candva.de ce acum n-as mai putea?
dar pana la urma ce inseamna egoism?sa vorbesti numai despre tine?sa monopolizezi dicutia cu prietenii vorbind despre problemele tale sau sa te gandesti numai si numai la tine,la binele tau,la ce ti se poate intampla TIE? e drept vorbesc prea mult despre mine in ultima vreme...dar cum pot fi numita egoista cand imi pasa?:(
cand devin cu atat mai abatuta cu cat vad in spatele ochelarilor lacrimi si umbre triste,cu cat vad fete cu priviri fixe,dar pierdute, cu cat vad guri desenand zambete ce se vor venite din inima,dar care pastreaza amarul din suflet in arcul pe care il descrie zambetul,acesta fiind parca un pic mai lasat,un pic mai fals,un pic mai pierdut,un pic mai altfel...cum pot fi numita egoista cand ceea ce imi doresc mai putin e sa ii vad pe ceilalti abatuti,pierduti in ganduri care mai de care mai negre...cum sa fiu fericita cand vad verde trist?:(
IMI PASA!
un om mare[imi pare rau ca nu mai stiu cine] a zis odata: "numai moartea egoistului este deplina.nimic din el nu ramane in sufletele celorlalti."
nu vreau ca moartea mea sa fie deplina!:(
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu